Atitudinea fata de bani. Cum experiența părintilor ne încurcă sa avem venituri mai mari0

„Pentru tineri, banii înseamnă alt ceva. Nu le este frică să câștige și își trăiesc viața din plin. Noi așa nu putem” — deseori auzim astfel de idei de la persoanele cu vârsta 30+. Ce este diferit în conștientizarea tinerilor despre importanța banilor? De ce noi înțelegem necesitatea lor, dar parcă ne este frică și jenă să-i câștigăm? Despre acestea ne spune psihologul Elena Bîceva.

Fiecare dintre noi are idei clare despre bani. Ideile „bune” nu le analizăm, pentru că nu ne deranjează, dar cele „negative” este bine să le discutăm. Bifați dacă sunteți de acord:

• mulți bani se dobândesc cu muncă asiduă;
• banii nu sunt cel mai important lucru în viață;
• banii îl schimbă pe om;
• muncind cinstit, nu vei avea mulți bani;
• e rușinos să fii bogat, când ne înconjoară atâția săraci;
• dacă avem bani, trebuie să-i punem la ciorap;
• așa m-am născut, așa și voi muri, cum să te pui cu soarta.

sau reamintiți-vă propriile idei.

„Un bogătaș american călătorește prin Anglia. Văzând un gazon frumos, el îl întreabă pe grădinar cum să facă unul identic în SUA. — E foarte simplu, domnule. Trebuie să neteziți pămâtul, sădiți iarba și cu migală să tăiați și udați gazonul trei sute de ani.”

Dacă să traducem această metaforă în limbajul finațelor, atunci totul e simplu: trei sute de ani i-au pus îngrășământ, l-au tuns și udat, iată și rezultatul — ași se formează în cultura noastră atitudinea față de viață și bani.

Dar care este, totuși, influența directă și indirectă a părinților în legătură cu bunăstarea noastră financiară?

Arhiva familiei poate fi bogată cu povestirile bunicilor sau străbunicilor – istorioare, care se rostesc în șoaptă, poate cu supărare sau răutate, sau frică, care se transmit din generație în generație, despre canibalism, deportări, despre cum erau expulzate familii întregi cu copii, despre faptul că familia ce avea vacă se considera foarte bogată și era pedepsită pentru aceasta. Dar cine avea vre-o prăvălie, sau ceva asemănător, situația era penibilă — rămânea fără nimic, cu greu supraviețuiau, iar despre alții ce să mai zicem, decedau. Istorioare despre zile negre, comori și tragedii — aceasta e o parte a viații unei întregi generații, care nu este atât de îndepărtată după standardele istoriei lumii.

Și amintirile despre perioada de stagnare a puterii sovietice — atunci, de asemenea, sunt devieri despre atitudinea pentru lucru și pentru bani — povestiri despre „ de la toți după posibilități, pentru toți ce au necesități”, „plafonul salarial”, „ articol despre parazitism”, „ locuințe gratuite și ajutoare”, „ de ce să ne asigurăm pensia, statul va avea grijă” — lucrați cum puteți, nu vă încordați prea tare, lucrează pentru o idee, dar nu pentru bani, totul îți vor oferi, așteptați-vă rândul.

Și iată încă un exeplu „frumoșii” anii 90 — colaps, devastare, dezmăț. În acea perioadă să ai business era foarte periculos, dar de unde și cum se obțineau banii cu toții știm, nu-i așa?

Ați auzit?

Apropo, despre aceasta puțini vorbesc. Cu această situație oamenii trăiau și își învățau copiii cum să se descurce: să nu se laude, să aibă strictul necesar, să economisească pentru zilele negre. Mai țineți minte, apropo, cu ce s-a terminat punerea banilor la „cărticele„? Într-adevăr cu ziua neagră.

„Eu niciodată nu voi semăna cu părinții mei!” — declară adolescenții și se îndepărtează de părinți.

La mine totul va fi alt fel, spune el și multe lucruri le face într-un mod diferit.

Dar experiența din copilărie rămâne. Rămâne în acțiuni, relații cu oamenii care au bani, cu părinții, cu propria persoană.

Dacă părinții aveau ideea de a munci încontinuu, ca să câștige bani, atunci și copiii vor avea astfel de gânduri. Sigur că gândurile se vor tranforma, vor avea unele caracteristici individuale, dar totuși, vor exista. Atât de imprevizil pentru sine, oamenii încep să muncească încontinuu, să lase tot ce e mai bun copiilor, neglijându-se.

Copiii învață de la părinții lor nu din vorbe, ci din fapte — bine ar fi să vedem — ce moștenire dv. ați lăsat copiilor?

Ar fi bine să concretizăm care reguli sunt actuale și în ce mod. Ce mai este actual, (căci, fi-ți de acor că lucrurile s-au schimbat) și alt ceva este în prim-plan acum.

Cercetările sociologice, recunoscuților psihologi americani spun: ca să se schimbe mentalitatea (felul de a gândi și a percepe lumea), trebuie să se perinde mai multe generații , nu una, două, dar tocmai șapte!

Într-adevăr, toate se trag din copilărie și vrem noi sau nu, totuși semănăm părinților noștri. Și, desigur, lăsăm, la rândul nostru, câte ceva copiilor drept moștenire.

• Fii atenți și conștienți către propria persoană;
• Formați pentru propria persoană și pentru copiii dv. acuratețea și competențele financiare;
• Înțelegeți ce idei mai sunt actuale și care deja merită date uitării;
• Să vă învățați să trăiți și să vă schimbați atitudinea în privința banilor!

Dacă este interesantă tema povestirii din familie sau subiectul propriilor finanțe, voi fi bucuroasă să vă ajut pentru a aduce lumină în situația dv. ceea ce ține de „moștenire” și ideile legate de bani. Și, de asemenea, cu modurile de a câștiga bani, ai gestiona și a-i investi.

Elena Bîceva

Doctor în psihologie, psiholog practician, gestalt-terapeut, co-fondator al centrului de psihologie "Psychology Prof".