Traumatisme la copii. Prezentarea instituțiilor medicale1

Copiii petrec mult timp în aer liber, se joacă în curtea blocului, pe terenurile de joacă sau aleargă prin ograda bunicilor. Uneori, aceste activități benefice pentru organismul în dezvoltare a copilului, pot fi și riscante, dat fiind faptul că la cea mai mică neatenție a adulților crește riscul accidentelor traumatizante la copii.

Încercăm să venim în ajutor cu informații indispensabile fiecărui părinte:

Cum putem face diferența între un traumatism care nu necesită aplicarea gipsului și o fractură de os?

O simplă cădere de pe bicicletă sau role se poate solda cu:

Echimoze (vânătăi) — primele pe listă. Acestea se manifestă prin acumulare de sânge în locul contuziei, după ce s-au lezat anumite vase.

Entorse (întindere sau rupere de ligamente) — pot apărea mai ales la nivelul gleznei, a genunchiului, pumnului. Regiunea respectivă se umflă, se învinețeste, se deformează, devine dureroasă, mai ales la mobilizarea articulației, însă simptomele se ameliorează și dispar în zilele următoare.

Luxația — distrugerea (completă sau parțială) articulației, cu pierderea alinierii normale a oaselor. Poate aparea la umăr, cot, genunchi, gleznă sau la articulațiile mici ale mâinii și piciorului. Se manifestă prin umflarea, deformarea zonei, prin poziția anormală a membrului, dureri intense, care nu cedează în timp, prin imposibilitatea efectuării mișcărilor, uneori însoțite de amorțeală și furnicături locale.

Fractura — rupturi (totale sau parțiale) ale osului. Pot fi deschise (cu distrugerea structurilor de suprafată, astfel încât osul ajunge în afara pielii) sau închise. Se manifestă prin durere vie, persistentă, care crește în timp, prin mobilitatea anormala a osului, lipsa transmiterii mișcarilor în segmentul fracturat, deformarea regiunii, scurtarea membrului, imposibilitatea folosirii acestuia (sau folosirea este dificilă și dureroasă) și prin apariția unor zgomote fine la mobilizare. Este posibil sa nu se observe echimoze, vânătăi pe piele, acestea ar putea aparea doar peste câteva zile.

Care sunt cele mai periculoase activități care se pot solda cu fracturi la copilași și cum prevenim asemenea cazuri?

La 5-6 luni, copilul deja se rostogolește pe pat, de aceea necesită să fie permanent supravegheat — pentru a nu cădea. Deși oasele sugarilor sunt cartilaginoase și elastice, oricum sunt cazuri când în urma căderii apar fracturi de os.

După vârsta de 1 an, când micuțul începe să meargă și îi crește dorința de a descoperi lumea ce-l înconjoară, părinții ar trebui să țină cont de situațiile cu risc sporit de accidentare a copilului și să-i urmărească fiecare pas.

• Utilizarea premergătoarelor fără supraveghere, poate duce la accidente traumatizante.
• Plimbările cu bicicletele, trotinetele, rolele fără protecție specială (căști, genunchiere) pot fi periculoase.
• Spațiile cu risc sporit de accidetare — locuri abrupte, terenuri în construcție — pot fi primejdioase pentru pici.
• Urcatul în copaci după fructe se poate solda cu căderi de la înălțime și fracturi.
• Terenurile de joacă de prin oraș, amenajate uneori inadecvat vârstei copilului, pot duce la diverse accidentări.

Există o mulțime de situații periculoase pentru viața și sănătatea copiilor.

Bineînțeles, rolul părinților în asigurarea siguranței copiilor este major. Anume mama și tata trebuie să fie atenți la toate mișcările, activitățe pe care le face copilul. Dar, anume să-i supravegheze pe pici, nici într-un caz să le interzică, sub pretextul siguranței, să se joace într-un joc preferat. În caz contrar, ne vom pricopsi cu un copil captivat de jocurile la calculator, care de fapt atrag o sumedenie de probleme — sedentarism, obezitate, sistem imun slab etc.

Câteva reguli:

• Protejează-l — oferă copilului toate echipamentele de protecție specifice sportului practicat.
• Dacă circuli cu automobilul personal, așează copilul întotdeauna în scaunul de mașină, iar când se face un pic mai măricel, pune-i centură de siguranță.
• Oferă-i micuțului un aport corespunzator de calciu și încurajează-i activitatea fizică.

Ce întreprindem dacă micuțul deja s-a accidentat?

Dacă suspectați o ruptură de os la copil, sunați imediat la ambulanță — 903.

În cazuri mai puțin severe, încearcați să stabilizați rana cât mai repede:

• îndepărtați hainele din partea lezată, dar fără a forța mânuța/piciorușul copilului. Pentru a preveni o durere suplimentară utilizați o foarfecă, pentru a tăia hăinuța.
• aplicați o compresă cu gheață, dar nu direct pe piele, ci pe un fragment de stofă, pentru a evita un șoc termic;
• imobilizați zona (prin ațele improvizate) până sosește ajutorul medical specializat.

Dacă observați deplasări ale oaselor prin piele, hemoragie nici într-un caz nu mișcați copilul. Așteptați sosirea ambulanței.

Semnele clasice care indică ruperea unui os sunt:

• durere foarte mare;
• umflarea zonei;
• deplasarea osului (uneori poate pătrunde prin piele și ieși la exterior).

Totuși, există fracturi de care este foarte greu să-ți dai seama cu ochiul liber, pentru determinarea acestora este necesară radiografia. De asemenea, este indicat un examen ortopedic, în urma căruia medicul ortoped-traumatolog va solicita efectuarea a cel puțin două radiografii pentru a ști cu certitudine tipul leziunii osoase suferite.

Osul are calitatea de a se vindeca singur într-un timp relativ scurt, însă fară intervenția unui specialist există riscul de a se vindeca în poziție greșită. Medicul poate reuși realinierea oaselor fără intervenție chirurgicală (reducția fracturii). Astfel, ortopedul se asigură că osul este "pus la loc" înainte de a începe vindecarea, apoi segmentul lezat se va imobiliza prin aplicarea ghipsului pe o perioadă ce poate varia de la 21 la 60 de zile, în funcție de severitatea fracturii. Indicând pentru reducerea inflamației și a durerii câteva prize de pastile antiinflamatoare. Recuperarea după o fractură osoasă este mult mai rapidă la copii decât la adulți.

La intervenția chirurgicală pentru refixarea unor segmente osoase se recurge foarte rar, în cazurile cele mai grave.

Pentru internarea copilului în spital cu o asemenea problemă, avem nevoie de:

— Forma 027E eliberată de medicul de familie și specialistul de profil din raion;
— Copia adeverinței de naștere sau buletin .

Instituții medicale ce oferă consultații și tratament necesar în cazul traumelor la copii:

1. IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie.
"Secția Traumatisme Intraarticulare,Fracturi,Luxații La Adulți și Copii (nr.2)".
Adresa: str. Ștefan cel Mare, 190.
Telefon: 022 24-12-62; 022 24-43-32; 022 24-23-30.

2. IMSP Centrul Național Științifico-Practic Medicină de Urgență.
Adresa: str. Toma Ciorbă, 1.
Telefon: 022 25-07-04.

3. IMSP Institutul Mamei și Copilului.
Blocul — Chirurgia pediatrică, Etajul V.
Secția de Ortopedie,Traumatologie și Vertebrologie.
Biroul de intormație — telefon: 022 50-30-00.
Telefon: 022 55-96-53.

4.IMSP Spitalul Clinic municipal pentru copii "Valentin Ignatenco", Blocul A.
Etajul1: Sectia Traumatologie urgentă.
Etajul3: Sectia Traumatologie și Ortopedie nr. 1.
Adresa: str. Grenoble, 149.
Telefon: 022 72-57-66, 022 20-88-50.