Scarlatina — cauze, simptome și tratament. Interviu cu medicul infecționist Ludmila Bârcă în Moldova

"Bolile copilăriei" este termenul care adună cam sub același tablou clinic afecțiuni ca varicela (vărsat de vânt), oreion, scarlatina, rubeola, rujeola, boala mână-gură-picior și altele.

Bineînteles, părinții doresc să cunoască mai multe detalii despre aceste boli, cum se manifestă ele, care sunt simptomele și cauzele apariției, care copii și la ce vârstă sunt cei mai expuși. Despre acestea vom vorbi, pe rând, cu diferiți specialiști în boli infecțioase.

Scarlatina este și ea o boală a copilăriei, doar că spre deosebire de varicelă, rubeolă, rujeolă și oreion nu este cauzată de un virus, ci de bacteria Streptococ beta-hemolitic de grup A. Cei mai predispuși spre îmbolnăvire sunt copiii de 3-10 ani, de aceea grădinițele și școlile sunt terenul preferat al acestei boli deosebit de contagioase.

Nu există vaccin pentru scarlatină. Ca și alte boli contagioase ale copilariei, de scarlatină poți fi bolnav o singură dată pentru că se formează imunitatea antitoxică care este pentru toată viața, dar poți face alte infecții streptococice.

Mai multe detalii despre scarlatină afați de la directorul Spitalului Clinic Municipal de Boli Contagioase de Copii, Ludmila Bârcă, doctor în științe medicale, conferențiar, medic infecționist de categorie superioară.

Dna doctor, cât de frecventă este această boală în țara nostră? Câți copii se îmbolnăvesc anual?

Din păcate, de la an la an avem tot mai mulți copii bolnavi de scarlatină. Doar în spitalul nostru, în 2013 am avut 27 pacienți, în 2014 — 60 pacienți, iar în 2015 — 90 pacienți. Dar, în același timp, și diagnosticul se pune mai bine acum, medicii sunt foarte atenți pentru că sunt multe boli care au, aparent, aceleași simptome, dar le evidențiem pe cele specifice scarlatinei și administrăm corect tratamentul.

Care sunt cauzele apariției scarlatinei?

Ca agent infecțios, acționează bacteria Streptocul β hemolitic aparținând grupei A. Acest streptococ este cauza și altor infecții cum sunt erizipelul, amigdalita, nazo-faringita, angina, reumatismul și altele.

Distribuitori ai infecției sunt oamenii care suferă de orice formă clinică a infecțiilor streptococice care infectează tractul respirator sau purtători sănătoși ai acestei bacterii.

Care simptome trebuie să-i pună în gardă pe părinți?

Febra mare care apare brusc, poate apărea vomă o dată sau de două ori, nu mai mult, ca în cazul toxi-infecțiilor alimentare. Erupțiile pe piele care apar în prima sau a doua zi de boală. Acestea apar de sus în jos cam în același timp și nu mai apar pe parcurs, deci nu e ca în cazul varicelei când erupția apare în câteva zile și urmărim când a apărut ultima.

Erupția e punctiformă, la atingere este aspră, pielea are culoarea roșie. Pe obraji erupția se contopește și parcă e copil pălmuit, obrajii sunt roșii, dar ochii și nasul nu curg, buzele, de obicei, sunt roșii și un pic umflate.

Pe corp, erupțiile se găsesc mai mult pe părțile flexorii ale membrelor, părțile laterale ale trunchiului și partea de jos a abdomenului. În plicile flexorii, de la mișcare se formează niște liniuțe transversale, numite simptomul Pastia care este caracteristică doar pentru scarlatină. Este o trăsătură care ajută medicul să stabilească corect diagnosticul.

În gât are o hipermie delimitată, adică este roșu, dar este și o linie de demarcație. Mucoasa bucală, de obicei, este intactă, limba e saburală (albicioasă).

Cum se transmite scarlatina?

Scarlatina este o boală aerogenă, se transmite prin aer la distanțe mici, în imediata apropiere cu o persoană purtătoare de streptococ care tușește sau strănută fără a-și acoperi gura cu o batistă. De asemenea, este posibil de a se infecta prin contact fizic cu o persoană deja bolnavă, nerespectarea regulilor de igienă cum ar fi spălatul pe mâini.

Sursa de infecție pentru un copil cu scarlatină poate fi și pacientul cu erizipel și cu nazo-faringită sau angină și chiar cel care este purtător de streptococ, fiind sănătos. Chiar o rană infectată cu streptococ poate să provoace apariția scarlatinei la copilul de alături. De aceea e greu să găsim sursa exactă de infecție.

Dacă suspectăm scarlatina, ce facem mai intâi, unde ne adresăm?

Un copil care prezintă simptome ale scarlatinei — febră mare și erupții (deși ele pot apărea și în cazul altor boli infecțioase), trebuie prezentat urgent la medic. Pentru a evita contactul cu alte persoane (în transport public sau pe holul centrului medical) astfel expunându-i riscului de infectare, nu este recomandat de a lua copilul și a merge individual la medicul de familie. În același timp, copilul poate face complicații pe drum, vomă, convulsii, leșin. De aceea faceți o chemare a medicului de familie la domiciliu sau apelați asistența medicală de urgență.

Copilul trebuie să fie examinat și de un medic infecționist, pentru că sunt mai multe boli cu erupții pe piele care se manifestă asemănător. Astfel, dacă veți chema medicul de familie la domiciliu, având suspecția că copilul suferă de scarlatină, acesta vă va oferi îndreptare la infecționist. Ulterior, veți chema ambulanța, care va transporta copilul la spitalul de boli infecțioase, unde micuțul va fi consultat de un specialist. Fie, puteți din start solicita asistența medicală de urgență. Nu există un test/analiză care să dea un rezultat imediat. Se face un examen bacteriologic, dar rezultatul apare abia peste 3 zile. În acest timp copilul trebuie izolat și ținut sub supraveghere permanentă, pentru a putea ajunge la un diagnostic corect.

În cazul în care copilul frecventează grădinița/școala, care sunt primele acțiuni?

Copilul este contagios cu 1-2 zile înainte de a face febră și a apărea primele simptome ale bolii. Dacă el frecventează gradinița, toată grupa a fost expusă și copiii pot să facă scarlatină sau alte infecții streptococice (amigdalita, erizipel, nazo-faringita și altele).

Părinții celor care au contactat cu bolnavul trebuie să urmărească starea copiilor, să-i hrănească mai bine, cu produse alimentare foarte sănătoase, să aibă grijă să respecte regimul sanitar, să le dea niște vitamine. Nu există măsuri de profilaxie specifică, de exemplu vaccinare.

Perioada de incubație este până la 21 zile de la contact. Din ziua contactului calculăm 21 zile, dacă nu se îmbolnăvește, înseamnă ca a depășit. Se îmbolnăvește sau nu, depinde de imunitate fiecăruia și de doza de agenți etiologici, mai depinde de imunitatea locală și cât de bine este dezvolatată imuno-globulina A.

Cum se tratează scarlatina?

Formele ușoare ale maladiei se vor trata la domiciliu.

Supravegherea medicală și tratamentul la domiciliu vor dura 7-10 zile de la debutul bolii. Izolarea la domiciliu a pacientului va dura până la dispariția semnelor clinice, dar nu mai puțin de 22 zile. Se recomandă termometrie de 2 ori pe zi. Supravegherea medicală după tratament va dura 3 săptămâni de la debutul bolii (pot să apară complicații la a 14-22-a zi de la debutul bolii).

Alimentația trebuie să corespundă vârstei copiilor și să conțină ingredientele necesare bogate în vitamine și microelemente, aport sporit de lichide (apă minerală plată, sucuri naturale de fructe, compot, ceai, etc.). Se va urmări igiena cavității bucale (spălături cu infuzie de mușețel, sol. Nitrofural 1:5000, sol. Hidrocarbonat de sodiu 2% și alte antiseptice). Medicul va indica tratament cu antibiotice (Benzilpenicilină, Ampicilină sau altele), antipiretice, desensibilizante, etc.

În formele ușoare și medii ale scarlatinei durata bolii este de 7-10 zile. În consecință — vindecare completă, complicații apar extrem de rar. Prognosticul este favorabil.

În formele grave pe fundalul tratamentului adecvat și precoce în 4-5 zile survine stabilizarea clinică, iar vindecarea completă — în 10-14 zile, având continuare un prognostic favorabil.

Rareori pot apărea complicații septice sau alergice, care necesită tratamentul corespunzător Supravegherea postexternare a pacienților cu scarlatină va fi efectuată de către medicul de familie. Pacienții, care au suportat forme ușoare și medii — 1 lună, cei care au făcut forme severe — 3 luni.

Care sunt posibilele complicații ale scarlatinei?

Scarlatina poate da diferite complicații, pot fi legate de agentul etiologic și astea sunt complicații bacteriene specifice — o rană infectată, un furuncul. Dar mai periculoase sunt complicațiile toxice care apar pe vârful de manifestare a maladiei cum ar fi o miocardită toxică, hepatită toxică, hemoragii. Există și complicații îndepărtate care apar din cauza că este implicat mecanismul autoimun, la Streptococ el își schimbă structura antigenică a celulelor și atunci pot apărea glomerulonefrite (afecțiuni renale) care sunt foarte periculoase și durează, și pot duce la invaliditate, pot apărea artrite și copilul rămâne bolnav pe toată viața, reumatismul care e provocat tot de Streptococ.

Sperăm că informația prezentată în acest articol va fi utilă fiecărui părinte. Acum știți ce fel de boală este aceasta, care sunt simptomele ei și cum poate fi tratată. Fiind diagnosticată la timp și administrându-se un tratament corect, scarlatina se va vindeca fără anumite complicații.