Cum comunicăm cu un copil neascultător, dacă este un pici străin? în Moldova

În ultimii ani, întrebarea respectivă a devenit extrem de actuală. Astăzi, în sistemul modern al relației părinte-copil, câștigă rapid popularitate ideile educației libertine. Tot mai mulți părinți devin adepți ai stilului ”progresiv” și se apucă de educația odraslei iubite în spiritul permisivității și neimplicării totale.

Aproape fiecare dintre noi s-a confruntat cu situații în care un copil străin avea un comportament atât de inacceptabil, încât am simțit că ar trebui să întreprindem anumite măsuri. Dar mulți nu cunosc cum să vorbească despre aceasta cu copilul sau părintele acestuia, astfel încât că nu provoace un conflict, mai ales, dacă este vorba despre copilul unor cunoscuți, prieteni sau rude.

Un răspuns fără echivoc nu există. Totul depinde de situație. În funcție de vârsta copilului, acest comportament poate fi atât un capriciu obișnuit, cât și o verificare a limitelor dvs.

Să analizăm diferite situații și strategii posibile în comportamentul părinților.

Situația nr. 1. Copil neascultător – odrasla prietenilor dvs., a unei cunoștințe sau rude.

Atunci când un copil străin se comportă inadecvat (mușcă, se bate, sustrage jucăriile altora, vă deteriorează lucrurile personale etc.), mulți părinți nu se încumetă să-i facă observație, având teama să strice relația cu părinții acestuia. Cu toate acestea, acceptând un comportament inadecvat, le dăm de înțeles acestor copii că în prezența noastră au voie să se comporte astfel. Drept rezultat, această stare de lucruri, va acționa negativ asupra copilului dumneavoastră. Doar el va crede că un comportament inacceptabil la adresa lui – este o normalitate. Sunt sigură că niciun părinte nu și-ar dori acest lucru pentru copilul său.

Strategie de conduită: e bine dacă părinții agresorului vor reacționa imediat în mod adecvat la comportamentul acestuia. Dar se poate întâmpla și altfel. În acest caz, calm, în formă blândă, fără notă de indignare în voce ați putea spune că nu e bine să se comporte astfel, explicând motivul. Totodată, este corect să se ia în considerație și vârsta copilului. Ceea ce e scuzabil unui micuț de 1-2 ani, ar putea fii inacceptabil pentru un copil mai mare. Fiți de acord, dacă un copil de 1 anișor ar desena pe tapet am putea înțelege - acțiunea sa este slab conștientizată. Dar la trei ani, copilul deja înțelege perfect ce face.

Cu toate acestea, nu e obligatoriu să faceți observație din cauza comportamentului inadecvat. Propuneți părinților copilului să găsească un compromis, explicați ce pentru dvs. reprezintă o încălcare de limite. Apropo, deseori copiii încep să facă șotii din motiv că se plictisesc. Respectiv, o metodă efectivă de profilaxie ar putea fi încadrarea copilului într-o activitate interesantă.

Situația nr. 2. Copil neascultător – un copil din „stradă” (de pe terenul de joacă sau orice alt loc public)

Terenul de joacă amplasat într-un loc public – un loc în care se produc frecvent situații provocatoare. Copiilor ce se joacă în pace, li se poate alătura un pici agresiv, care va lua jucăriile tuturor, îi va împinge, scuipa, numi urât. Cum să ne comportăm într-o asemenea situație?

Strategie de conduită: În primul rând, ați putea stopa comportamentul inadecvat, făcând tacticos observație. Explicați de ce nu se permit asemenea acțiuni. Concomitent, păstrați tonalitatea calmă a vocii, fără a insulta, a speria sau abuza cumva fizic. La fel, anunțați despre aceasta adultul care însoțește copilul la plimbare (de dorit fără critică și morală). Dacă după aceasta, situația nu se va schimba, vă rămâne fie să răbdați, fie să plecați. Alegerea vă aparține.

Situația nr. 3. Copil neascultător – agresorul de la școală sau grădiniță.

Cum procedați dacă cineva din clasă sau grupă, vă tachinează copilul?

Aceasta reprezintă una dintre cele mai dificile situații, dat fiind faptul că părinții nu pot ține sub control situația, nu pot vedea cine e instigatorul conflictului și cum decurge respectivul conflict. Și totuși, situația poate fi soluționată. Așadar:

Întrebați copilul dvs. detalii despre situația creată. Păstrați calmul, nu-l criticați (în caz contrar el niciodată nu vă va mai spune adevărul).
Discutați cu profesorul sau educatorul. Posibil, anume comoara dvs. a provocat conflictul.
Dacă s-a adeverit că agresorul este alt copil, contactați telefonic părinții acestuia. Respectuos și calm, povestiți-i ce s-a întâmplat. Nu criticați, nu învinuiți și nu dați sfaturi referitor la educația ”huliganului” lor. Propuneți-le împreună să găsiți un compromis optim și ieșire din situația creată. Țineți minte că totuși sunt copii. Ei se pot certa și împăca de câteva ori pe zi (mai ales preșcolarii). Pe când părinții se pot certa pentru totdeauna. Și, pe lângă toate, să atragă în ”tabăra supăraților” și pe alți participanți, pentru a nu se plictisi.
Dacă în urma discuției cu părinții copilului-agresor situația nu se va schimba, atunci e necesar să vă adresați la administrația instituției de învățământ și să le solicitați implicarea.
Dacă copilul dvs. nu este deloc conflictual, nu e obișnuit să se apere, atunci va fi rațional să-l înscrieți la o secție de autoapărare. Posibil, deja peste câteva luni în mod destoinic va ține piept acțiunilor agresorului.

Așadar, în cazul în care un copil străin manifestă comportament inadecvat:

SE PERMITE să faceți observație în formă blândă, fără atacuri la persoană, să clarificați situația, păstrând calmul.

NU SE PERMITE să ofensați, speriați, înjosiți fizic sau moral.

NU E DE DORIT să dați sfaturi părinților copilului, chiar dacă vă doriți aceasta foarte mult. Deoarece orice povață, chiar foarte bună, care nu a fost solicitată, ar putea fi percepută drept critică.

Anna Crasilnicova

Psiholog pentru copii, mama a doi copii minunați, soție iubitoare. Este pasionată de inventarea poveștilor terapeutice pentru fiul său. Îi place să gătească dulciuri sănătoase și delicioase pentru copii.