După 13 deja e târziu în Moldova

Ce trebuie să întreprindă părinții până la vârsta de adolescență a copilului, atunci când acesta nu-i va mai auzi? Sfaturi utile de la psihologul Irina Dvornina.

Astăzi pentru vârsta de adolescență a copilului nu-și face griji doar cel foarte lenos. Această perioadă este înconjurată de o mulțime de mituri și temeri, este așteptată, pentru perioada respectivă apar griji. Este ușor demonizată. Părinții conștienți, de bună credință, tind să se pregătească din timp pentru aceasta, se înarmează cu metode despre trecerea și depășirea adolescenței fără a suporta pierderi. Toate aceste mituri și temeri complică situația. Criza adolescenței în general nu este stabilită în natură, aceasta se creează în mod artificial. În genere, din momentul în care societatea noastră s-a transformat în una centrată pe copii (iar acest lucru s-a produs cu puțin timp în urmă, doar la mijlocul secolului trecut — sec. 20), imediat numărul de crize la copii a crescut.

Din acest motiv, vă propun să priviți adolescentul puțin altfel. Cândva copilul devenea matur după un anumit ritual de inițiere. Astăzi, în spațiul nostru cultural nu există inițiere și, de fapt, în schimb se propune doar criza adolescenței. În același timp, se extinde și perioada acesteia, de la 10-12 ani la 18-19. Adică, este și perioada cea mai îndelungată, dar despre aceasta am discutat deja. Vă propun să formulăm esența fenomenului astfel — adolescența nu e un verdict, ci o stare socială dificilă. Ce se întâmplă cu omul în creștere în această perioadă îndelungată de timp?

Au loc schimbări fizice: începe pubertatea și furtuna hormonală. Motiv din care, corpul brusc se schimbă, la copil apar tulburări de coordonare. Apare neîndemânarea, ca urmare a neobișnuinței cu propriul corp. Se produce un salt în dezvoltarea intelectuală. El învață să argumenteze punctul său de vedere, și de aici apar aceste certuri și litigii interminabile, i se dezvoltă în mod activ gândirea abstractă. Cu toate acestea, adesea adolescenții trăiesc cu ziua de azi.

Continuă procesul de devenire și dezvoltare a personalității. Se separă de părinți. "Nu mă înțelege nimeni" — cel mai frecvent motiv al adolescenților.

Dacă lăsați adolescenții în pace, nu veți înceta să le fiți necesari. Îndepărtarea copilului în acea perioadă întotdeauna rănește dureros părinții. Pentru adolescenți este important să fie încrezuți că se pot adresa părinților în orice moment. Dar, în același timp, ei sunt de sine stătător în stare să reguleze distanța dintre părinți și dintre ei înșiși.

În momentul în care părinții observă primii mesageri ai crizei, ei se sperie: "Se începe!" va consuma alcool, va fuma și va face sex”. Și pentru orice eventualitate, ei încep să "strângă șuruburile", evident, adolescentul se revoltă.

Părinții nu sunt pregătiți să accepte faptul că copilul devine partener, prieten, relațiile trec la un nivel nou. Adesea procesul de separare se suportă greu, relațiile cu părinții ușor se înrăutățesc. Nu e cazul să faceți interdicții și să încercați să țineți copilul încătușat. Trebuie să negociați. Să recapitulați relațiile.

Părinții continuă să fie responsabili pentru copil, fapt care le oferă posibilitatea să dicteze condițiile înțelegerilor. Să înceapă părinții trebuie de la stabilirea condițiilor, granițelor, celor permise, a comportamentului acceptabil, de la pregătirea lor de a accepta copilul matur, și ce ar semnifica aceasta în percepția lor. Apoi trebuie să discute toate aceste momente cu noul adolescent.

Gruparea

Pentru adolescenți, într-adevăr, este vital să-i găsească pe ”ai săi”, pe cei care vor înțelege, adică un grup "al său". Împărțirea în grupuri la o vârstă tânără este un fenomen caracteristic nu doar pentru ”puii de om”, ci și pentru toate animalele, inclusiv păsările. De aceea nu e cazul să tresăriți la auzul frazei ”s-a alăturat grupului”. Grupările de probațiune pot fi corecte – este vorba, de regulă, despre antrenamente sportive, lecții de muzică, activități în cadrul unui studio. Cu toate acestea, activitățile se pot schimba atât de rapid, încât nu veți mai înțelege despre care vă povestește astăzi copilul. Și acest lucru la fel nu e rău – sunt interese noi, analizarea propriei persoane și a abilităților proprii. Nu pe calea lenevirii și incapacității de a duce până la bun sfârșit toate cele începute. Mulțimea de grupuri de pe rețelele de socializare - la fel sunt despre asta.

Un moment important pe care trebuie să-l înțeleagă părinții — în niciun caz nu încercați să deveniți "parte" al grupului copilului dv. Continuați să rămâneți părinte și relațiile oricum trebuie să fie construite pe verticală.

Adolescent — deși durează mult timp, totuși nu e pentru totdeauna

Atunci când adolescentul trăiește toate "bolile creșterii", — "el revine în familie" deja cu drepturi egale. Însă doar în cazul în care veți reuși să nu tulburați relațiile. Lăsați adolescentul dv. să știe că înțelegeți mai multe și mai bine decât el, ce anume se întâmplă cu dânsul și că la sigur îl veți aștepta.

E posibil oare să te "strecori" pe lângă adolescență?

Unii părinții se străduie să-și încarce copilul cu activități la maxim de diferite, crezând că astfel nu-i va mai rămâne timp pentru lucruri ”rele”, fie încearcă să devină cei mai buni prieteni ai copilului, fie îi devalorizează toți prietenii. Toate aceste metode sunt greșite.

Dacă adolescența nu este trăită la timpul său, copilul oricum nimerește în aceasta, dar într-o formă și la o vârstă ce nu vă lasă să prevedeți acest lucru. Există cercetări, în care se vorbește despre criza de la 40 de ani ca despre adolescența netrăită. Sau crește fără încredere în puterile proprii. Sau va alege orice decât viața de familie. Sau va deveni prada unor secte sau grupuri.

Limite și comunicare

Dacă adolescentului nu-i stabilești granițe, pe care el nu are dreptul să le pășească, le va testa permanent — "cât de departe pot merge cu tine". Atâta timp cât adolescentul locuiește împreună cu părinții, aceștia stabilesc regulile. Comunicarea se va construi în baza condițiilor stabilite de părinți. Uneori adolescenții încearcă să manipuleze cu părinții, amenințându-i cu plecările de acasă și alte bucurii. Nu e simplu să păstrezi în aceste momente viziunea clară asupra situației, dar rețineți că pentru manipulare sunt necesari doi. Precizați că sunteți gata să discutați această sau altă problemă și sunteți dispuși să faceți acesta sau celălalt lucru. În afară de aceasta, nu veți face nimic suplimentar. Atunci când adolescentul înțelege că părinții nu se lasă manipulați, ei se îngrozesc, ei doar nu au pârghii reale de influență. Ei depind de părinți, atât material, cât emoțional.

Ce trebuie să reușiți "până nu s-a început":

Trebuie să arătați copilului cât de multe lucruri interesante există în viață. Lăsați să încerce diferite activități, cercuri și ateliere. Dacă undeva se reține – în perioada de criză va păși deja cu "ai săi".

Împărtășiți copilului experiența dv. Amintiți-vă cum ați trecut dv. prin perioada adolescenței și ce se întâmpla cu dv în acel moment — cum vă îndrăgosteați, cum purtați ură, cum vă certați, ce nu v ă era pe plac, cine vă susținea și de unde aveți cicatrice pe piele.

Învățați copilul abilități utile de om "matur". E bine dacă va putea găti, pune tapete, repara automobilul etc. În această perioadă de trecere dificilă, asemenea cunoștințe îi vor permite să se simtă mai sigur. Aceasta le oferă sentimentul de sprijin, bază, pe care ar putea conta.

Irina Dvornina

Psiholog. Oferă consultații individuale și în grup. Lucrează cu copiii, adolescenții și părinții acestora. Specialist în temele ce se referă la relație și dificultățile corespunzătoare cu partenerul, familia, părinții. Abordează temele ce țin de pierderile perinatale, infertilității psihologice .