Semne de alarmă în sarcină

Sarcina este o stare fiziologică, care presupune anumite schimbări în corpul unei femei. Uneori, aceste schimbări ”o pot lua” pe o cale patologică. Mai mult ca atât, gravida, datorită particularităților sistemului imun în timpul sarcinii, este mai susceptibilă la infecții, iar acest fapt poate afecta și starea de sănătate a fătului, iar, prin urmare, poate determina o naștere înainte de termen. Din aceste considerente, sunt elaborate programe naționale ce au drept scop evaluarea periodică a stării de sănătate a gravidelor pentru a preîntâmpina și a diagnostica precoce eventualele complicații și a interveni prompt, rapid, cu tratamente și soluții.

În obstetrică, cea mai valoroasă resursă rămâne a fi timpul. Un diagnostic tardiv al unei patologii creează imposibilitatea de a acționa, soluționa, sau schimba ceva în formula de tratament a pacientei. În momentul în care gravida semnalează simptome care o îngrijorează sau deranjează, automedicația este strict interzisă, de aceea, gravida este încurajată de a se adresa imediat la medicul obstetrician-ginecolog ori de câte ori simte că ar fi necesar.

Primul trimestru de sarcină este unul confirmativ

O perioadă când atât gravida, cât și medicul de familie/obstetricianul, trebuie să aibă certitudinea că sarcina a debutat, iar dezvoltarea embrionului decurge bine. Până la 12 săptămâni, embrionul “trece testul” sistemului imun al gravidei, care verifică embrionul dacă ar fi perfect sănătos și că își poate continu evoluția în mod firesc. Marea majoritate a avorturilor care se produc în primul trimestru, se întâmplă din cauza că embrionul nu are o dezvoltare genetică sănătoasă, se petrece o așa zisă selecție naturală.

În această perioadă, venim cu câteva, cele mai importante semne de alarmă:

• Sângerarea din căile de naștere sub orice formă reprezintă primul semn de alarmă care trebuie să determine femeia să se adreseze la medic. Până la 12 săptămâni de sarcină, nu se indică nici un tratament medicamentos fără un control ecografic.
• Grețurile și voma sunt simptome firești pentru cca 80% din femeile gravide, dar în cazul când persoana nu poate tolera nici chiar apa, iar numărul vărsăturilor se ridică la ordinul zecilor, apare riscul de deshidratare, deci este necesară adresarea la medic. Evident că o gravidă în această perioadă nici nu se alimentează suficient, totuși pentru corpul uman mai periculoasă este nu insuficiența alimentelor, ci deshidratarea. Există medicamente care pot ameliora senzația de vomă și ameliora gradul de hidratare.
• Febra care atestă o valoare mai mare de 38 de grade, constituie un simptom ce necesită a fi monitorizat pe durata întregii sarcini.
• Micțiunile frecvente sunt oarecum firești pentru gravidă (din cauza vecinătății uterului mărit în dimensiuni din cauza sarcinii și vezicii urinare), dar urinarea în nici un caz nu trebuie să fie însoțită de senzații de usturime și durere.

Trimestrul doi de sarcină este perioada optimă când gravida trebuie să fie pusă la evidență

Asigurați-vă că sarcina își continuă evoluția. Dacă e să ne referim la programul național de monitorizare al sarcinii, este recomandat ca femeia să înceapă formalitățile la debutul celei de-a 12-a săptămâni de sarcină. La 18-20 de săptămâni, apar și primele mișcări. Mămica are convingerea că totul decurge bine, fătul se dezvoltă frumos. Deși există multiple surse de informare, ce oferă diverse repere de monitorizare a dezvoltării sarcinii, fiecare sarcină este individuală. Trimestrul 2 nu este nici el lipsit de riscuri, de aceea lista de semne de alarmă pentru această perioadă este:

• Pasivitatea fătului este considerată un semn de alertă care într-un fel sau altul, poate fi evaluat de mamă la nivel intuitiv. Dacă vi se pare că o zi întreagă nu ați simțit mișcări, atunci adresarea către medic nu trebuie amânată. Cu ajutorul unei ecografii sau al unui cardiomonitoring fetal, se poate aprecia rapid starea fătului.
• Apariția edemelor (pe mâini, picioare, sub ochi, pe față) reprezintă un simptom serios care vorbește despre o posibilă preeclampsie. Prin efectuarea unor investigații de laborator, analiză în dinamică, scanarea ecografică, doar medicul este capabil să cuantifice prezența edemului ca o normă, sau ca o manifestare a preeclampsiei.
• Durerile violente de cap (în zona cefei) asociate cu vomă sau dereglarea câmpului de vedere de asemenea pot indica preeclampsia. Totodată, cefaleea poate fi cauzată și de oboseală, de aceea este necesar ca un medic să aprecieze corect cauza acestor simptome.
• Tensiunea arterială înaltă reprezintă un semn de alarmă care nu trebuie neglijat. În general , pe parcursul sarcinii, stările de moleșeală și durerile de cap trebuie să fie monitorizate prin măsurarea valorilor tensiunii arteriale. De aceea, e recomandat să aveți un tonometru acasă. Dacă la măsurări găsiți valori mai mari de 140 pe 90 mm Hg, adresați-vă de urgență la doctor. Tensiunile se evaluează într-un repaos fizic și emoțional complet. Uneori, la valori înalte de tensiune arterială, este recomandată solicitarea la domiciliu a serviciului medical de urgență

În trimestrul trei de sarcină, de la 28 și mai multe săptămâni de graviditate, apare riscul nașterii premature

Recunoașterea la timp a semnelor de alertă pentru această perioadă vor reduce riscul unei nașteri înainte de termen:

• Contracțiile de uter asociate cu durerea de stomac, durerea de rinichi, dureri în spate, dureri similare ca în menstruație, sunt semne care trebuie în mod urgent comunicate medicului.
• Scurgerea lichidului amniotic este un alt semn de alarmă pentru care trebuie contactat doctorul dvs. Este chiar un motiv întemeiat de internare în spital.
• Anxietatea, stările emoționale instabile și tulburările psihice legate de starea ta în timpul sarcinii, sunt stări care nu trebuie de neglijat. Adresați-vă la psiholog sau psihiatru. Specialiștii vă vor ajuta să depășiți aceste stări, care la prima vedere, în opinia dvs., nu au soluții.

Cu grijă, răbdare și o informare corectă, sarcina ta va fi una frumoasă, iar finalitatea una fericită!