Dacă unii își doresc cu tot dinadinsul să devină părinți, alții, fiind părinți, ajung a nu-și mai îndeplini obligațiile (atât legale, cât și morale) față de copiii săi, în unele cazuri, chiar maltratându-i. Asemenea mame şi taţi deseori sunt decăzuţi din drepturile părintești.
Victor Poleacov, jurisconsult, Fundația de Binefacere "Soluția", ne-a oferit mai multe detalii la acest subiect.
Ce presupune decăderea din drepturile părintești şi în ce cazuri se recurge la această procedură?
Decăderea din drepturile părintești este o instituție de natura unei sancțiuni, îndreptate împotriva unui sau ambilor părinți, care are drept scop protejarea drepturilor copilului, a bunei sale dezvoltări atât fizice cât și morale.
Codul Familiei al Republicii Moldova prevede expres cazurile când părinții pot fi lipsiți de drepturile părintești. Așadar, articolul 67 al Codului presupune următoarele cazuri:
- se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere;
- refuză să ia copilul din maternitate sau dintr-o altă instituţie curativă, educativă, dintr-o instituţie de asistenţă socială sau alta similară;
- fac abuz de drepturile părinteşti;
- se comportă cu cruzime faţă de copil, aplicând violenţa fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului;
- prin comportare amorală, influenţează negativ asupra copilului;
- suferă de alcoolism cronic sau de narcomanie;
- au săvârşit infracţiuni premeditate contra vieţii şi sănătăţii copiilor sau a soţului/soţiei.
Cine poate intenta cererea de decădere din drepturile părinteşti?
În primul rând, trebuie să menționez că decăderea din drepturile părintești poate fi efectuată doar pe cale judecătorească.
Persoanele interesate în această acțiune în judecată pot fi: celălalt părinte, tutorele copilului, autoritatea tutelară ori procurorul.
Autoritățile tutelare, conform art.35 din Codul civil al RM, sunt autorităţile administraţiei publice locale. Oricine nu ar porni această acțiune în judecată, participarea autorității tutelare este obligatorie pentru orice cauză de acest gen, autoritatea fiind atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu, adică parte interesată. Atât autoritățile tutelare, cât și procurorii, sunt scutiţi de plata taxei de stat, conform prevederilor Legii taxei de stat nr. 1216 din 1992.
Dacă unul dintre părinţi porneşte această acţiune de judecată, de ce acte are nevoie?
Cererea în judecată în mod obligatoriu trebuie să conțină motivele pentru care se solicită decăderea și probele pe care se axează partea interesată. De regulă, acțiunile de așa gen se pornesc după desfacerea căsătoriei, iar la cerere se anexează:
- copia buletinului de identitate;
- copiile de pe cererea de chemare în judecată şi de pe înscrisuri;
- copia certificatului de înregistrare a căsătoriei;
- copiile certificatelor de naştere ale copiilor minori;
- copia hotărârii judecătoreşti de desfacere a căsătoriei;
- copia certificatul de divorţ;
- actul de cercetare în privinţa unuia dintre părinţi, eliberat de autoritatea tutelară privind aspectele constatate şi concluzia de decădere din drepturile părinteşti.
Dacă unul dintre părinţi nu este deacord cu decizia judecătorească de a-l priva de dreptul de a fi părinte? Ce urmează să întreprindă acesta?
Orice hotărâre privind decăderea din drepturile părintești poate fi atacată în instanța ierarhic superioară, care este Curtea de Apel, iar în dependență de competența teritorială, Curtea de Apel poate fi din Chișinău, Bălți, Bender, Cahul sau Comrat. Toți judecătorii sunt oameni... În această ordine de idei, oricine din ei poate greși. De aceea, partea care a pierdut procesul o poate contesta la Curtea de Apel, iar în acest sens, trebuie să fie prezentate dovezi prin probe, ori să fie menționată norma materială ori procedurală care a fost neglijată în prima instanță.
Ultima cale de atac, când partea pe dosar nu este de acord cu decizia Curții de Apel, este Curtea Supremă de Justiție a R. Moldova. Hotărârea emisă de această instanță este definitivă și irevocabilă. Aceasta nu mai poate fi atacată în nicio instanță a Republicii Moldova.
Drepturile părinteşti se pot restabili? Dacă "da", în ce circumstanţe?
Articolul 70 alineatul (1) Codul familiei al RM, stabilește că "Părinţii pot fi restabiliţi în drepturile părinteşti dacă au încetat împrejurările care au condus la decăderea lor din aceste drepturi şi dacă restabilirea în drepturile părinteşti este în interesul copilului."
Așadar, dacă părintele a fost decăzut din drepturi pentru vreun motiv indicat mai sus (art.67 CF RM), acesta este nevoit să demostreze prin probe că acțiunile sale care au condus la decădere în continuare n-o să mai intervină în relațiile dintre el și copil. Ca exemplu, dacă părintele a fost lipsit din drepturile părintești pe motiv că a folosit substanțe narcotice și aceasta evident influența negativ copilul, acesta poate fi restabilit dacă a trecut un curs de tratamant și poate demonstra că deja nu mai este dependent de droguri.
Trebuie de menționat că atunci când copilul a atis vârsta de zece ani, restabilirea în drepturile părintești are loc ținându-se cont de opinia copilului. Și iarăși, restabilirea în drepturile părinteşti are loc numai prin intermediul instanțelor de judecată, prin depunerea unei cereri, cu anexarea motivelor și a probelor ce demonstrează că împrejurările care au condus la decăderea lor din aceste drepturi au fost omise.
În ce cazuri ambii părinți pot fi decăzuţi din drepturi părintești și cine ar trebui sa intenteze această cerere?
Nici Codul Familiei al R. Moldova, dar nici o altă lege, nu prevede cazuri aparte pentru ambii părinți, pentru ca aceştia să fie decăzuţi din drepturile părinteşti. Ambii părinți sunt decăzuți din drepturile părintești pentru aceleași motive pe care le-am prezentat ceva mai sus, adică acele cauze care sunt prevăzute de art. 67 din Codul Familiei al R. Moldova.
Însă, dacă ambii părinți sunt decăzuți din drepturile părintești, cererea se depune în instanța de judecată de către autoritatea tutelară sau procuror.
Ca de exemplu, ambii părinți consumă băuturi alcoolice și aplică forța față de copil, iar unul dintre vecini a anunţat despre aceasta poliția. Poliția în acest sens imediat solicită prezentarea la fața locului a procurorului. Acesta se sesizează, transmite copilul autorităților tutelare și intentează procedura de decădere din drepturile părinteşti înaintând o cerere în instanță.
Cum ramâne cu copilul în acest caz? Unde va locui?
În cazul în care cererea de decădere din drepturile părintești este depusă de celălalt părinte, atunci copilul rămâne sub tutela ultimului (a celui ce a depus cererea). Este mai tragică pentru copil situația, când ambii părinți sunt decăzuți din drepturile părintești. Când hotărârea instanței de judecată rămâne definitivă, copilul este luat sub "aripa" autorității tutelare. Aceasta este obligată să interneze copilul într-un centru de plasament pentru copii. În Chișinău, de exemplu, funcționează Centru de plasament al copilului de pe lângă Fundația "Regina Pacis".
Decăderea din drepturile părintești presupune cumva și restricții asupra efectuării vizitelor copilului?
Decăderea din drepturile părintești, nu întotdeauna este condusă și de privarea părinţilor de dreptul de a avea întrevederi cu copilul. Aceste întâlniri urmează să fie stabilite la decizia autorității tutelare, în același moment ținându-se cont de interesele copilului, dar și a mențiunilor instanțelor de judecată în hotărârea sa.
Iar atunci când o persoană (în cele mai frecvente cazuri — rude apropiate ale părinților) dorește să ia sub tutelă sau curatelă copilul, ai cărui părinți au fost decăzuți din drepturile părintești, aceasta trebuie să depună o cerere la autoritatea administrației publice locale, iar instanța din urmă ia decizia cine va fi numit în calitate de tutore sau curator al copilului.
×
Hai să fim prieteni
Aflați tot ce e mai important și util pentru familie: urmăriți foto reportaje, citiți articole cu specialiști autoritari, interviuri și recomandări ale mamelor cu experiență, treceri în revistă ale celor mai bune locuri și celor mai semnificative evenimente.
Alăturați-vă!
Dacă ați observat o greșeală sau o inexactitate în text
.